Alegeri 2016: UDMR nu mai intră în Parlament, Cioloş face Guvernul
Am rezultatele de la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Adică am încercat să le calculez şi n-a fost greu. Avem două certitudini: prima este aceea că UDMR nu va intra în Parlament (LAST EDIT: UDMR nu va întruni pragul de 5%. Dar, graţie Legii electorale 208 din 2015, va intra, totuşi în Parlament)). Al doilea fapt cert este că PSD va rămâne cel mai mare partid din Parlament. Poate ajunge să formeze majoritate în anumite condiţii, dar nu uşoare. Dar mai probabil este să vedem o majoritate PNL – USR.
Plecăm de la prezenţa la vot din iunie 2016, suprapusă peste cea din noiembrie 2014. La acestea două adăugăm opţiunile politice de la cele două alegeri şi le ponderăm cu ultimele sondaje de opinie şi cu realitatea din teren.
În vara acestui an, la locale au votat 48,27% din români. Votul politic s-a dat la consiliile judeţene, acolo unde s-au înregistrat 8,19 milioane de voturi. Din care, 3,27 milioane au mers către PSD şi 2,52 milioane au mers către PNL. Au mai punctat ALDE, cu 521.845 voturi, UDMR – 411.823, PMP – 368.985, UNPR – 220.467 şi alţii, peste 800.000 de voturi, între care şi USB, devenit USR).
Procentele obţinute de principalele partide au fost PSD – 39,6, PNL – 30,6, ALDE – 6,38, UDMR – 4,98, PMP – 4,46, UNPR – 2,67.
Asta este realitatea anului 2016, de la care plecăm.
Pe de altă parte, avem potenţialul electoral, obţinut la alegerile din 2014, când stânga, social democraţii, s-a confruntat cu dreapta, în majoritate tineri, reformatori, dornici de schimbare, diaspora etc. În cele două tururi de scrutin au fost două comportamente diferite ale românilor, situaţii care pot reprezenta fiecare câte un model pentru alegerile din decembrie.
Primul tur din 2014, cu o prezenţă de 53,2 %, adică 9,48 milioane de voturi, se suprapune foarte bine peste alegerile locale din acest an. Procentele (şi numărul de voturi al fiecărui partid) seamănă izbitor, ceea ce înseamnă că, dacă vom avea un interes scăzut la alegeri, cam astea ar fi voturile bazinului de votanţi interesaţi de alegeri. În schimb, dacă dreapta reuşeşte să mobilizeze votanţii leneşi, dar şi nehotărâţii care au încredere în USR şi Cioloş, putem să asistăm la o reacţie similară cu cea din turul al doilea, când au ieşit la urne peste 11 milioane de români.
Practic, totul se construieşte într-un context sugerat de ultimul sondaj ISSPOL, care arată că avem 41% din electorat indecis. De aici se construieşte, pentru că din acest pachet de români, care s-ar putea ridica la 4 – 5 milioane de oameni, cel puţin jumătate ar putea merge la vot ca să decidă soarta ţării pentru următorii 4 ani. Mulţi oscilează între PNL şi USR, unii se gândesc dacă să mai voteze PSD. Sunt aici şi votanţi PMP care încă nu ştiu dacă mai merită să meargă pe mâna lui Băsescu. Dar ei aşteaptă un semnal, o idee, un impuls.
Sondaj ISSPOL, oct. 2016
Primul scenariu – prezenţa la vot 45 – 55 %
PSD ar obţine în jur de 40%, la care s-ar putea adăuga circa 6 procente de la ALDE. PMP ar avea şanse, mici, să intre în Parlament, la limită, cu ajutorul voturilor UNPR, dar UDMR n-ar mai aduna suficiente voturi pentru a intra în Parlament a atinge pragul de 5%. Apare un nou partid parlamentar, USR, cu un procent de 5-6%, poate mai mult. Guvernul ar putea fi format de PSD cu ALDE, pentru că, la redistribuire, numărul mandatelor PSD ar urca la 45 – 48%. Dacă PMP nu intră în Parlament, PSD ar putea obţine singur 50%. Procentul de votanţi USR ar putea să încline balanţa spre o majoritate sau alta. În această variantă, Dacian Cioloş ar putea forma un nou guvern, dar cu o susţinere fragilă.
Al doilea scenariu – prezenţa la vot 55 – 65 %
PSD ar putea ajunge la 42%, PNL 35-38%, USR 9 – 10%. În principiu, cu cât va lua USR mai mult, cu atât va scădea procentul PNL. ALDE, UDMR, PMP nu intră în Parlament. Guvernul va fi propus de majoritatea PNL – USR. E simplu.
LAST EDIT: Repet, UDMR nu mai are cum să atingă pragul de 5%, dar Legea Electorală îi permite unui partid să intre în Parlament, dacă obţine 20% în cel puţin 4 judeţe. Acestea sunt Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare.
Ce ar putea să nu meargă bine pe 11 decembrie? Două amănunte: dreptul de a vota doar în judeţul de domiciliu-reşedinţă; asta înseamnă că mulţi studenţi, cei care lucrează în alte oraşe fără a avea domiciliu sau reşedinţă, cei care călătoresc în interes de serviciu etc. nu vor putea vota. Nu vor putea vota nici românii din diaspora care nu au documente de rezidenţă. Majoritatea sunt votanţi de dreapta. În schimb, votanţii PSD stau acasă, sunt pensionari, ţărani, muncitori în oraşul lor de o viaţă. Vor merge la vot. Din fericire, la ultimele alegeri ei au fost la urne în procent mare, nu pot influenţa serios o eventuală creştere a prezenţei. Al doilea impediment sunt legile care aduc creşteri salariale, adică pomenile electorale pentru bugetari. Disperarea acestor oameni ar putea să-i împingă să voteze necondiţionat PSD, în speranţa că legea de mărire se va aplica. Dar vorbim deja despre un coşmar.
